Proiecte in photoshop

Dan Balan-Chica bomb

Baldwin şi Holmes, 1987.Experimentul 1

Din curs!!

Mark Baldwin şi John Holmes au realizat un experiment în care au provocat în mod intenţionat activarea unor reprezentări mentale ce făceau parte din audienţa privată a subiecţilor, urmărind apoi impactul acestora asupra opiniilor exprimate de aceştia (Baldwin şi Holmes, 1987;)

Experimentul 1

Mai întâi însă să urmărim cum s-a derulat experimentul.

Subiecţilor li s-a comunicat că urmează să participe la o cercetare ce implică o serie de „experienţe de vizualizare” în timpul cărora ei vor fi rugaţi să-şi imagineze cât mai detaliat şi vivace posibil o serie de persoane, scene sau obiecte.

La studiu au participat 40 de persoane, studente de la Universitatea din Waterloo (Canada) care se înscriseseră pentru un curs introductiv de psihologie. O jumătate din studente au primit instrucţiuni scrise prin care erau invitate să se gândească la persoanele din campusul universitar pe care le cunoşteau. Apoi trebuia să selecteze două dintre acestea. Cealaltă jumătate urma să se gândească la membrii cei mai vârstnici ai familiei şi, la fel, să aleagă două persoane. Ulterior toţi participanţii au fost rugaţi să se aşeze cât mai comod, să închidă ochii şi să se relaxeze încercând să vizualizeze cât mai viu posibil imaginea persoanelor selectate anterior. Pentru ca exerciţiul de vizualizare să fie cât mai reuşit participantele erau ajutate de vocea experimentatorului. Acesta le ghida imaginaţia citind următoarele instrucţiunii:

Concentraţi-vă atenţia asupra persoanei alese [...] Imaginaţi-vă faţa acelei persoane. Încercaţi să-i simţiţi prezenţa [...] Vă puteţi aduce aminte un anume moment în care aţi fost în preajma acelei persoane. Prezenţa ei devine tot mai puternică [...] Încercaţi să aveţi o imagine cât mai clară a acestei persoane. Puteţi remarca faptul că distingeţi culoarea ochilor sau a părului, îi auziţi vocea [...] Imaginaţi-vă că acea persoană e chiar aici, împreună cu dumneavoastră [...] Acum aveţi o imagine clară a acelei persoane. Încercaţi să apropiaţi această imagine mărind-o [...] Menţineţi această imagine mărită pentru câteva momente [...] Imaginaţi-vă că vorbiţi cu acea persoană [...] Încercaţi să intensificaţi şi să trăiţi cât mai viu sentimentul prezenţei acelei persoane [...]

Instrucţiunile menţionate anterior erau citite de două ori pentru fiecare grup de participanţi, câte o dată pentru cele două persoane-ţintă selectate. Instrucţiunile erau citite cu o voce calmă, cu pauze de 5 secunde în locurile marcate prin puncte încadrate în paranteze pătrate (vezi textul de mai sus). Imediat după finalizarea exerciţiilor de vizualizare studentele erau întrebate despre măsura în care au reuşit să-şi imagineze persoanele selectate, cât de relevante şi utile li s-au părut instrucţiunile ajutătoare etc. După ce discuţia lua sfârşit se anunţa că, după o pauză ceva mai lungă, va urma o nouă serie de exerciţii de imaginaţie. În acelaşi timp participanţii erau rugaţi să ajute în pauză un alt cercetător care avea nevoie de urgenţă de subiecţi pentru studiul său. Toţi subiecţii au căzut de acord să-i ofere ajutor.
Cel de-al doilea experimentator (de data aceasta o femeie) le explica participantelor că cercetarea ei urmăreşte să identifice factorii care fac ca un text să fie interesant, incitant şi plăcut. Ea le conducea pe participante într-un alt laborator şi le oferea spre lectură şi evaluare două pasaje. Primul text era „de umplutură”, menit să camufleze scopul cercetării. El avea ca subiect o temă neutră: conţinea descrierea unei rezervaţii naturale. După lectura pasajului, acesta era evaluat printr-un mini-chestionar. Urma textul reacţiile la care erau importante pentru cercetători. Cel de-al doilea pasaj a fost selectat dintr-o revistă pentru femei şi prezenta o secvenţă ce conţinea relatarea unor fantezii sexuale pe care le avea o femeie cu privire la un bărbat. După ce studentele aveau suficient timp pentru a citi cu atenţie textul ele erau rugate să completeze un chestionar de evaluare cu întrebări similare celor pe care le completaseră pentru primul pasaj. Folosind scale de tip Likert în şapte trepte participantele trebuiau să indice pe rând în ce măsură textul despre fanteziile sexuale ale femeii era bine scris, incitant, clar, plăcut, amuzant şi cât de calitativ li se părea. Trei dintre dimensiunile evaluative vizau propriu-zis calitatea textului, celelalte trei măsurând atitudinea faţă de pasaj, reacţia afectivă şi plăcerea resimţită ca urmare a lecturii (incitarea, plăcerea, amuzamentul). În ultima parte a chestionarului se regăseau un şir de întrebări care măsurau cât de bine au fost memorate anumite detalii din text („întrebări-camuflaj”) printre care erau inserate şi întrebările care măsurau atitudinea participantelor faţă de sexul premarital: dacă este sau nu acceptabil, măsura în care este de dorit să ai experienţe sexuale înainte de căsătorie, dacă este pozitiv sau negativ.

Ar mai fi de adăugat faptul că lectura şi evaluarea textelor se realiza astfel încât o parte dintre participante se aflau tot timpul în faţa unor oglinzi, iar celelalte aveau în faţă un perete. Această modificare a fost introdusă pentru că plasarea indivizilor în faţa oglinzilor favorizează o focalizare a atenţiei pe propria lor persoană, producând o creştere temporară a gradului de conştientizare a sinelui. La rândul său, creşterea conştientizării sinelui determină o mai bună evidenţiere a standardelor interne după care ne ghidăm în judecăţile şi comportamentele noastre. Astfel, design-nul studiului era unul simplu factorial 2 x 2 (tipul audienţei private(Variabila independenta 1 ): prieteni din campus vs. membrii vârstnici din familie x conştientizarea sinelui(Variabila independenta 2): ridicată vs. normală).
Înainte de a anunţa rezultatele să recapitulăm ce s-a întâmplat în acest experiment:

Cercetătorii au folosit exerciţiile dirijate de imagistică mintală pentru a activa, pentru fiecare participantă, doua persoane ce fac parte din audienţa privată. Pentru o parte dintre subiecţi audienţa privată activată era compusă din prieteni, iar pentru cealaltă parte din membrii vârstnici ai familiei. La aproximativ zece minute după ce audienţa privată a fost activată studentele citeau şi evaluau un pasaj ce conţinea fanteziile erotice ale unei femei, exprimându-şi subsecvent atitudinile faţă de sexul premarital.
Analiza datelor obţinute a pus în evidenţă faptul că cele două grupuri de subiecţi au avut reacţii afective diferite faţă de textul ce descria fanteziile erotice ale unei femei. Astfel, studentelor care anterior avuseseră o comunicare imaginară cu persoane tinere (condiţia „prieteni din campus”) le-a plăcut textul (M=4.82) semnificativ mai mult decât studentelor care discutaseră în imaginar cu membrii mai vârstnici au familiei (M=4.02; F(1,36) = 4.46, p < .05). Explorarea statistică a efectului principal a tipului de audienţă privată a relevat că rezultatul semnificativ se datorează în special datelor obţinute în cazul studentelor ce completau sarcina cu oglinda în faţă (t(18) = 2.00; p = .03, one-tailed). Tot prezenţa unui grad mai ridicat de conştientizare a sinelui a determinat şi o corelaţie pozitivă şi puternică dintre reacţiile afective faţă de text şi atitudinile faţă de sexul premarital (r(18) = .61, p < .01).
Chestionaţi în final subiecţii nu au făcut nici o legătură dintre discuţia purtată în imaginar şi reacţiile afective sau opiniile exprimate faţă de textul senzual. O singură participantă a relatat faptul că, atunci când indica gradul de acord sau dezacord cu afirmaţia „eu cred că sexul premarital este dezirabil”, s-a surprins asupra faptului că purta în imaginar o dispută intensă şi neplăcută cu mama sa asupra faptului care cifră de pe scală ar trebui să fie încercuită! Însă chiar şi acea persoană nu a reuşit să sesizeze legătura dintre cele două sarcini din procedura experimentală, considerând că acestea erau distincte. Pe scurt, atunci când studentele răspundeau la întrebările legate de pasajul senzual, era ca şi cum o făceau în prezenţa prietenilor sau a celor mai în vârstă membri ai familiei, fiind influenţaţi de acea prezenţă în mod diferit, fără aşi da însă seama că ea există!
Rezultatele au confirmat ipoteza cercetătorilor: audienţa privată ne poate influenţa atitudinile şi opiniile exprimate şi asta fără ca noi să fim conştienţi de acest lucru. Cu prilejul cunoaşterii rezultatelor acestui studiu să nu uităm că adesea, se poate întâmpla ca, ceea ce noi susţinem cu ardoare că fiind opiniile, atitudinile, preferinţele noastre pot fi, de fapt, opiniile, atitudinile şi preferinţele audienţei noastre private, a persoanelor care contează pentru noi foarte mult!

Justice:What’s the right thing to do?

Cei de la Universitatea Harvard au venit cu o idee geniala de arata lumii intregi cum arata un curs la ei.Astfel saptamanal  putem vedea unul dintre cele mai populare cursuri  online pe site-ul universitatii:”Justice:What’s the right thing to do” .Pe langa aceasta sunt puse la dispozitia publicului larg o serie de lucrari despre operele celor mai mari filosofi ai timpurilor:Aristotel,Locke,kant si lista continua.Putem participa la duscutii pe baza cursului ,alaturi de colegii nostrii virtuali.

In continuare puteti vedea primul curs sustinut online.Pana acum s-a ajuns la cursul 4 din 12 .Dupa ce vedem toate cele 12 cursuri putem spune ca am tinut un curs la Harvard.Enjoy it!:D

EFFECT OF FEELING GOOD ON HELPING: COOKIES AND KINDNESS

Traducerea imi apartine.Imi cer scuze pentru eventualele greseli:)

ALICE M. ISEN a
Franklin and Marshall College

and

PAULA F. LEVIN3
Swarthmore College

Două experimente cu subiecţi adulţi au cercetat efectele starii afective ale unei persoane asupra viitoarelor actiuni de ajutorare. Starea de bine ,a fost indusă prin faptul ca au primit  prajituri în timp ce studiau într-o bibliotecă (Studiul I) şi de faptul ca au gasit o moneda  in cutia de rest a unui telefon public in timpul efectuarii unui apel (Studiul II).In Studiul I  masurarea  dependenta a implicat raspunderea voluntara la cererea unui student.O distinctie s-a facut intre dorinta de a ajuta si dorinta generala de a se angaja intr-o posibila actiune. In Studiul II, masurarea dependenta aprecia daca subiectii ajutau in mod spontan la adunarea foilor care au fost scapate in fata lor.Pe baza cercetarilor anterioare,a fost  prezis ca subiectii care au fost facuti sa se simta bine vor sari mai repede in ajutor decat subiectii de control.Rezultatele au fost cele asteptate.

Investigaţiile recente asupra factorilor determinanţi in ajutorare au inceput sa se concentreze asupra rolului pe care il are starea de spirit in producerea de diferente in a ajuta. Primele studii  ce au  indicat relevanta starii affective interne a unui potential ajutator ,au folosit relatarea unui succes şi eşec la o sarcina, ca variabila independent. Un studiu efectuat de Berkowitz şi Connor (1966) a scos in evidenta o relaţie între succes şi ajutor, atunci cand beneficiarul era dependent de subiect.Un studiu efectuat mai târziu (Isen, 1970) a indicat, de asemenea, o legătură între succes şiajutor, atunci cand  nu  existata nici o relaţie între persoanele implicate şi în cazul în care ajutorul nu presupunea nimic important,era ceva natural,ce tinea de comportament. A fost postulat faptul că, doar intr-o astfel de situaţie (care nu solocita,  nu presupunea mare lucru sa  ajute), un factor important determinant al ajutorului poate fi starea afectiva interioara(sau “strălucirea caldă a succesului” (Isen, 1970)) a potentialului ajutator .În plus, chiar  daca manipularea succesului/esecului lor nu viza in mod specific  modificarea starii  affective interioare , Berkowitz şiConnor (1966), au făcut de asemenea ,referire la o strălucire ” de bunăvoinţă “în discuţii lor. În cadrul ambelor studii care au sugerat ca “starea de bine” poate fi un determinant al ajutorarii,starea afectiva pozitiva a fost indusa prin relatarea unui success. Cu toate acestea, relatarea unui  succes poate să nu fie un mod cu totul satisfăcător de a manipula starea afectiva interioara,o data ce a fost indusa starea de spirit poate fi confundata cu senzatia de competent.Cateva studii recente au indicat faptul că manipulare starii affective  in   alte moduridecât prin succes / eşec, de asemenea, are rezultate in ceea ce priveste modul de a ajuta,astfel dand credibilitate ipotezei ca exista o legatura intre starea de spirit si potenialul ajutor oferit. Doua experimente naturale(observate,nu s-a manipulate nimic)par a indica faptul ca starea de bine indica ,printr-un contact verbal pozitiv,spre un ajutor mai ridicat. (Berkowitz & Macaulay, cum au fost  citati în Aderman, 1971) si (Isen, Becker, & Fairchild).

Urmatoarea pagina maine.

Boboc in anul 2

Eşti in anul 2 şi nu înţelegi încă tot ce se întâmplă în jurul tău? E firesc, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a schimbat structura anului universitar. Dacă ai nevoie de un ghid pentru a te descurca mai bine în tot ce priveşte noua structura a anului (despre care nici profesorii nu stiu prea multe), te aşteptăm in asa-zisa saptamana de evaluare(care dupa parerea mea este izbitor de asemanatoare cu vechea sesiune ) -evenimentul de la care nu ar trebui să lipsească nici un student.

Aici vei afla lucrurile de care ai nevoie pentru a deveni un absolvent de succes(-ex: ce se intampla daca nu iei de 2 ori un examen). În plus, va trebui doar să adaugi puţin entuziasm şi un pic de tinereţe, pentru a descoperi în scurt timp de ce toată lumea spune că studenţia e cea mai frumoasă perioadă din viaţa unui om. Vei putea primi premii(prezentari,ascultari si lucrari) şi vei urmări momente artistice susţinute de colegi mai mari(cei de la doctorat).:-P

Textul original il gasiti aici.:D

Aici un scurt metraj foarte frumos.Enjoy!:-)

Signs

Un scurt metraj foarte reusit zic eu.O sa va placa

Terorismul cultural

Avem neoie de cultură.Acum mai mult ca niciodată.Avem nevoie de oameni care sunt bine pregătiţi în domeniul lor.De oameni care fac lucrurile aşa cum ar trebuie ele făcute.De oameni cu principii,cu scopuri mult mai altruiste decât înavuţirea.De ce să fim reprezentaţi de oameni, care în primul rând nu sunt capabili să ne reprezinte, de ce imaginea noastră trebuie conturată, mai nou, de prostituţia masculină(despre care în prezent sunt realizate numeroase studii în Anglia).Avem prea multe întrebări si prea putine răspunsuri.Învăţământul românesc se confruntă cu o criză atât materială dar cel mai grav cu una care loveşte dur în modul în care acesta este conceput.

New:Tocmai mi-a scris o colegă pe messenger că s-a modificat structura anului scolar la Universitatea Al. I. Cuza Iaşi. Şi ce schimbare fac cei din senat?Răspuns:una pe care doar ei o înteleg.Articolul de care vorbesc îl găsiţi aici. Acum o schimbare trebuia facută că na nu trece anul fara o schimbare si după cum am vazut anii trecuţi nu au fost în favoarea studentului român:mariri de taxe şcolare,bilete nedecontate şi lista poate continua amenintator de mult(pentru student).Schimbarea de anul acesta este una care zdruncină însăşi natura studentului român pentru că nu este posibil ca după doua examene nepromovate sa ţi se ia taxa de reînmatriculare,adică de ce atâta pierdere de timp când sistemul te  poate lovi din timpul semestrului?Da.A fost scoasă sesiunea de restanţe.Asta am înţeles dar ce nu precizează clar articolul respectiv este : ce s-a întamplat cu sesiunea de examene? ei bine evaluarea se face pe timpul semestrului.Şi cum?Prin portofolii,lucrari scrise etc,toate acestea menite să ne  ridice la un nivel superior de competitivitate. Eu sincer nu am tratat niciodată un portofoliu cu seriozitate şi nu cred că o s-o fac prea curând,asta pentru ca ma trimite cu gândul la gradiniţa cand doamna educatoare ne dădea sa facem un desen iar eu o rugam pe sora mea sa-l facă ,pentru că şi ea putea sa-l facă deşi avea 3 ani.Unul dintre motivele “schimbarii” a fost acela că hotararea în cauză ajută si elevul bun si elevul slab,amice dar acum trei rânduri scriai ceva de competitivitate ,ce-ai facut ?,cui i-ai lasat-o?O să mă conving la anul dacă este sau nu bine venită hotararea ,însă deja imi crează o stare de nelinişte care anunţa noi schimbări,pentru că o schimbare nu vine niciodată singură ci cu o serie de intrebari care (tipic nouă) nu generează răspunsuri.Aceeaşi stare de nelinişte am simţit-O şi cand am început acest post,confirmarea fiind schimbarea sau invers(hmm) şi să revin la subiect,da avem nevoie de schimbari,avem nevoie de noi perspective în învaţământ dar pentru asta trebuie sa ne facem auziţi, din pacat nu are cine să ne asculte şi asta s-a demonstrat chiar în seara asta înca odată.

În încheiere o campanie pentru a salva limba română de “3f3ctul yah@@” Aici.Pe data viitoare!

Ziua când internetul a încetinit

A fost azi 27 iunie.Cauza a fost una despre care toţi am auzit,un eveniment global atât de amplu încât a clătinat temeliile internetului.Moartea lui Michael Jackson a fost vestea care s-a răspândit cu atâta rapiditate încât Twitter-ul s-a prabuşit sub avalanşa de mesaje,google activa automat o eroare când era  folosit drept cuvânt cheie numele artistului,compania google crezând că este victima unui atac informatic nemaiîntâlnit.BBC a constatat o creştere de aproximativ 80% a audienţei ,site-uri precum aol,yahoo,CNN,MSN au simţit o scadere dramatică a performanţei în navigare.Aşa arată moartea unui mare artist,fără el totul e altfel,mai greu.

New

Offtopic:De asta iubesc eu Londra:

Michael Jackson -mai viu ca niciodata

In “cariera” unui artist sunt 2 mari perioade: cea din timpul vietii sale si cea de dupa.Pentru ca Michael Jackson a fost  un artist(unul dintre cei mai mari) a avut si are de a face cu admiratia fanilor dar nu numai(cred ca fiecaruia dintre noi i-a placut cel putin o melodie de-a lui).Nu cunosc foarte bine ce i s-a intamplat in ultima perioada ,singura sursa de informare fiind glumele,ironiile si alte pamflete care aveau ca scop scoaterea in evidenta a vietii personale ale artistului.Din cate am inteles i s-a luat si o mare parte din bani si bunuri.A fost acuzat de numeroase lucruri fiind tarat prin tot felul de tribunale. Deci in mare parte unul dintre cei mai mari artisti ai omenirii care toata viata a fost iubit de fani la sfarsit  a fost redus la numeroase procese si cuvinte care loveau in imaginea lui.Aceasta a fost foarte pe larg putin din prima perioada si deoarece scriu postul acesta intr-o viziune prospectiva o sa ma concentrez pe viitor pe baza unor stiri sau macar pe forma acestora .Acum urmeaza a 2.a perioada si dupa cum am vazut la noi (vezi cazul Gica Petrescu) urmeaza si o perioada in care ii va fi refacuta imaginea artistului.Dupa ce in timpul vietii acelasi tabloid isi scotea painea pe urma proceselor si acuzatiilor care ii erau aduse lui Michael Jackson , acum e plin de regret si compasiune datorita mortii acestuia.Dupa ce atata timp sute ..mii de indivizi au aparut la Tv aruncand cu pietre in artist o sa vedeti ca dublul numarului reprezenatat de ei o sa vina din urma curatand  urmele pietrelor.Acum singura intrebare care imi vine in minte este:De ce e viata invers decat ar trebui sa fie? Cazul Gica Petrescu cred k este cel mai bun exemplu in care un om care aduna mii de oameni (miliarde in cazul lui Michael)moare singur, fara bani .Acest fapt aduce in prim plan indiferenta si ingratitudinea noastra a tuturor dar in special a celor care pe timpul vietii il vanau iar acum isi aduna cuvinetele aruncate lasand in urma urme de nesters.Nu sunt un fan al lui Michael Jackson ,am vrut doar sa arat ce o sa se intample

Si acum melodia care imi place mie:D